Home medic Emilia Stelian Afectiuni medicale tratateAfectiuni neurologiceMigrena

Migrena 

2011-02-10 14:26:38

Introducere


Termenul de migrena provine de la Galen. O definitie a migrenei acceptata astazi este de cefalee benigna recurenta si/sau disfunctie neurologica ce urmeaza de obicei dupa perioade fara durere si care este determinata frecvent de stimuli stereotipi. Atacurile severe de cefalee au cel mai adesea un caracter pulsatoriu si sunt asociate cu varsaturi si sensibilitate la nivelul scalpului.
Cauzele migrenelor:   Migrena poate fi determinata de consumul de vin rosu, foame, menstruatie, privare de somn, lumina intensa, perioade de depresie, parfumuri, si este ameliorata de somn, sarcina, senzatia de bucurie.  Este mai frecventa la femei. Exista o predispozitie ereditara catre atacuri de migrena. Fenomenele circulatorii intracraniene ce insotesc crizele de migrena par a fi secundare unei disfunctii a sistemului nervos central.   Subtipuri clinice
Migrena clasica Denumita si migrena cu aura este atribuita sindromului de cefalee asociat cu simptome premonitorii senzitive, motorii sau vizuale. Simptomele premonitorii vizuale apar cel mai frecvent, ca scotoamele sau halucinatiile care apar in partile centrale ale campului vizual. La 10% din pacienti se observa un fenomen foarte caracteristic: se contureaza un scotom paracentral care ia cu timpul forma literei “C”. Acest fenomen este caracteristic pentru migrena, dar nu apare niciodata in timpul fazelor dureroase.
Migrena comuna Denumita si migrena fara aura este caracterizata prin cefalee benigna ciclica, cu durata de cateva ore si este tipul cel mai frecvent de cefalee. Tulburarile neurologice focale sunt mai frecvente in timpul crizelor.
Migrena bazilara Atacurile se manifesta ca tulburari ale functiei trunchiului cerebral, cum ar fi dizartria, vertijul sau diplopia. Aceste tulburari apar ca manifestari unice la 25% din pacienti. Migrena bazilara incepe cu pierderea totala a vederii asociata de vertij, dizartrie, ataxie, tinnitus, paralizii distale si periorale si uneori stare confuzionala. Se intalneste atat la copii cat si la adulti. La adolescente se intalnesc frecvent episoade de orbire totala. Simptomele neurologice persista 20-30 minute, dupa care sunt urmate de cefalee occipitala pulsatila. Alterarea senzoriala poate persista pana la 5 zile. In general revenirea dupa aceste episoade este totala.
Carotidinia Denumita si „migrena faciala” sau „cefalee inferioara”, se intalneste frecvent la pacientii cu varsta intre 40-60 de ani. Se caracterizeaza prin durere surda sau pulsatila localizata in mandibula, gat, in regiunea periorbitala sau in maxilar. Crizele au durata de la cateva minute la cateva ore. Ipsilateral cu durerea apar pulsatii ale arterei carotide cervicale cu cu sensibilitate carotidiana, tumefierea tesuturilor moi din jur si cefalee homolaterala pulsatila concomitenta. Un factor declansator al carotidiniei sunt traumatismele dentare.
Simptome de insotire a crizelor severe de migrena:   Cele mai frecvente manifestari de insotire:
- Greata
- Varsaturi
- Ameteli
- Fotofobie (sensibilitate la lumina puternica)
- Sensibilitatea scalpului   Alte manifestari frecvente:
- Diaree
- Tulburari vizuale
- Parestezii
- Vertij
- Alterari ale starii de constienta


Mecanismele de producere a migrenei


Exista trei teorii actuale cu privire la patogenia migrenei.
Prima teorie se refera la componenta vasomotorie. La pacientii cu migrena clasica exista in timpul atacurilor o reducere moderata a fluxului sangvin cortical care incepe la nivelul cortexului vizual extinzandu-se cu o viteza de 2-3 mm/min. Hipoperfuzia corticala determina o reducere a fluxului sangvin cerebral cu 25-30% si poate persista de la 4 la 6 ore. Perfuzia structurilor subcorticale insa ramane normala. Valul de hipoperfuzie se intinde din zona occipitala spre regiunea frontala pe masura ce incepe faza de cefalee. Sunt putini pacienti cu migrena clasica care sa nu prezinte anomalii de flux.
A doua teorie se refera la proiectiile serotoninergice si cordonul dorsal. Implicarea neuronilor serotoninergici in mecanismul migrenei a fost sugerata de rezultatele benefice obtinute in urma tratamentelor cu metisergid si sumatriptan. Rafeul dorsal este implicat in generarea migrenei, la acest nivel aflandu-se numarul cel mai mare de receptori pentru serotonina si este locul de actiune al medicamentelor antimigrenoase.
A treia teorie ia in calcul sistemul vascular trigeminal. Celulele din nucleul caudal trigeminal din bulb produc neuropeptide vasoactive care sunt eliberate la nivelul terminatiilor vasculare ale nervului trigemen, inducand o inflamatie sterila, edem al tesuturilor moi si potenteaza durerea in zona de distributie a nervului V.


Tratamentul migrenelor


Tratamentul in faza acuta In cazul pacientilor cu migrena la care durerea se instaleaza lent se poate administra aspirina sau acetaminofen, ibuprofen (600-800mg) sau naproxen (375-750 mg). In migrena comuna usoara sau moderata mai sunt eficienti compusii de izometepten (1-2 capsule). Daca aceste masuri nu dau rezultate se aplica o terapie mai agresiva astfel:
-  timpul de atingere al durerii maxime >3 ore, prima optiune terapeutica este ergotamina in doza de 2-3 tablete; a doua optiune sunt compusii de izometepten 1-2 tablete; a treia optiune sunt combinatii de butalbital cu aspirina sau acetaminofen 1-2 tablete
- timpul de atingere al durerii maxime in 1-3 ore, prima optiune terapeutica este dihidroergotamina spray nazal 1 doza (2 mg); a doua optiune este 1/2 supozitor cu ergotamina; a treia optiune sumatriptan 1 tableta (25-50 mg)
- timpul de atingere al durerii maxime <1 ora, prima optiune este sumatriptan 6 mg s.c.; a doua optiune dihidroergotamina 1mg i.m. sau s.c.; a treia optiune butorfanol nazal 1-2 mg
Daca cefaleea are un caracter cronic se administreaza zilnic amitriptilina 30-100mg sau notriptilina 40-120mg, iar daca durerea nu cedeaza se administreaza acid valproic 500-2000mg sau fenelzina 45-90mg.   Profilaxia migrenelor Se aplica daca sunt prezente minim 2-3 crize pe luna. Medicamentele cele mai utilizate sunt:
- Amitriptilina 10-175mg/zi. Efecte adverse: gura uscata, crestere in greutate
- Propranolol 60-320mg/zi
- Acid valproic 500-1500mg/zi. Efecte adverse: greata, tremor, crestere in greutate, caderea parului
- Verapamil 160-480mg/zi. Efecte adverse: constipatii, greata, ameteli, hipotensiune
- Fenelzina 30-75mg/zi. Efecte adverse: insomnie, ameteli, mictiuni dificile, crestere in greutate. Se da in cazuri recalcitrante.
- Metisergid 2-8mg/zi. Efecte adverse: greata, crampe musculare, insomnie, crestere in greutate, vasoconstrictie periferica, fibroza retroperitoneala la utilizarea peste 6 luni.
La obtinerea stabilizarii, medicamentul se mentine 5-6 luni si apoi se scade doza treptat.
Metode nefarmacologice Evitarea pe cat posibil a evenimentelor stresante, practicarea metodelor de relaxare, plimbari, socializare, tehnicile de conditionare cum ar fi bio-feedback-ul. Acestea au un rol adjuvant farmacoterapiei.


 


S-a facut terapie cu biorezonanta si terapie naturista cu rezultate foarte bune.

Dr. Emilia Stelian

Medic homeopat

Localitate: rosiorii de vede